Mâncatul intuitiv. Ție ce ți-a transmis astăzi corpul după ce ai mâncat?

Astăzi avem acces la o paletă atât de vastă de analize, la care strămoșii noștri nici nu îndrăzneau să viseze. Ne aflăm în fața unei revoluții medicale, în care accentul este pus din ce în ce mai mult pe microorganisme, pe lumea nevăzută. Astăzi avem posibilitatea să căutăm, să analizăm și să identificăm în laborator, cu ajutorul dispozitivelor de ultimă generație, tot felul de markeri, parametri, indici, adn-ul unor microoganisme, care să ne ajute să deslușim felul în care ne simțim. Cum rămâne în toată goană exterioară cu înțelegerea limbajului propriului corp? Am ajuns să credem că răspunsurile se găsesc cu predilecție în exterior, dar în ciuda progresului științific și al tehnologiei avansate, oamenii au din ce în ce mai multe neclarități asupra felului în care corpul se autoreglează și asupra motivelor pentru care se simt într-un anumit fel.

Oare tu cum te-ai simțit astăzi când te-ai trezit? Ce semnale ți-au transmit corpul și nu le-ai luat în seamă? Consider prima dovadă de iubire și respect față de propriul corp, deslușirea și înțelegerea semnalelor pe care acesta le transmite de fiecare dată când vrea să semnalizeze ceva.

Care sunt semnalele corpului atunci când ceva nu funcționează bine?

În timp ce analizele de laborator și unele investigații imagistice sunt esențiale pentru prevenția cât și monitorizarea unor patologii, provocarea de a fi mereu atenți la exterior, ne distanțează și ne mută atenția de la semnalele pe care corpul nostru le comunică permanent cu noi.

Somnul, hidratarea, hrana, mișcarea și gestionarea emoțiilor vor rămâne întotdeauna baza, temelia de la care este necesar să se înceapă atunci când este vorba despre restabilirea ordinii în corp.

De multe ori, prin înstrăinarea de sine și față de mesajele pe care le transmite corpul, omul ajunge să se suprainvestigheze în speranța de a afla un răspuns din exterior. În realitate, adevărata comunicare începe încă de la trezire, prin prezența energie sau absenței ei, a poftei de mâncare, a scaunului apărut natural fără a apela la cafea și chiar în momentul în care ne așezăm la masă. Mesajele vin în permanență, mai ales atunci când introducem alimente în gură. Semnalele încep încă din timpul mesei sau la maxim una – două ore după finalizarea procesului de hrănire, prin disconfort, balonare, flatulență, senzația de somn, sau dimpotrivă printr-o stare de bine și de energie.

Conceptul de a mânca intuitiv

Conceptul de a mânca intuitiv a apărut ca un răspuns la trendurile alimentare și la tendințele legate de dietă, care nu vizează sănătatea pe de-a întregul și pe termen lung, ci vizează anumite aspecte și sunt gândite pe termen scurt. Mai mult, practicarea dietelor de orice fel poate conduce în timp la o relație nepotrivită cu alimentele și propriul corp, creând multă confuzie și frustrare, atunci când obiectivele vizate nu se mențin în timp.

Fondatorii acestui concept, de a mânca intuitiv, apărut în 1995 sunt Evelyn Tribole și Elyse Resch. Autoarele au creat un cadru, un set de principii pe baza cărora oamenii să se poată îndepărta de diete, de reguli și de restricții despre care știm cu toții că nu sunt viabile pe termen lung.

Înaintea oricărui trend nutrițional și al oricărui principiu nutritiv se află ca bază pentru sănătate, așa cum am menționat anterior: somnul, hidratarea, mișcarea, gestionarea emoțiilor și abia după ce acestea sunt îndeplinite, hrana vine să susțină un corp al cărui ritm circadian și biochimie sunt respectate.

Principalul principiu care guvernează mâncatul intuitiv este de a dezvolta un comportament sănătos cu mâncarea, care susține atât sănătatea fizică cât și cea mentală, fără a face distincția între alimente bune sau rele, în care pacea primează, iar flexibilitatea îi permite corpului să aleagă ce are nevoie în fiecare moment, însă fără a face excese.

Conceptul hrănirii intuitive este guvernat de zece principii, printre care se numără: respingerea mentalității de dietă, onorarea foamei, pacea cu mâncarea, respingerea regulilor nerezonabile ale dietelor restrictive, onorarea sentimentelor fără a folosi alimente, respectarea propriului corp, practicarea exercițiilor fizice pentru a simți diferența și onorarea sănătății prin alegerea unui mod de alimentație blând.

Știința și-a aplicat atenția asupra modului de hrănire intuitiv pentru a vedea ce beneficii și ce inconveniente pot apărea în acest tip de alimentație.

Studiile pe termen lung au evidențiat ca principal beneficiu al nutriției intuitive, o sănătate psihologică îmbunătățită ce reduce riscul de depresie și oferă o atitudine pozitivă asupra propriului corp, și o stimă de sine ridicată ce reduce consumul compulsiv al alimentelor.

A consuma alimentele pe care organismul le cere, în funcție de nevoile de moment ale corpului, conduce către o libertate reală, în care gramajul alimentelor, compoziția de micro și macronutrienți, și nici chiar urmărirea continuă a greutății corporale nu mai reprezintă o prioritate.

Însă trebuie menționat că acest tip de alimentație nu este viabil pentru toată lumea, mai ales atunci când există instalate în corp dezechilibre, patologii care impun adoptarea unor restricții alimentare.

Ca răspuns la trendurile alimentare apărute încă din secolele trecute, știința nutrițională atrage atenția asupra conectării la propriile senzații și semnale și folosește termenul de conștientizare interoceptivă atunci când se referă la înțelegerea semnalelor pe care le transmite corpul precum foame, sațietate și satisfacție.

Conform studiilor științifice desfășurate până în prezent, tipul de alimentație intuitiv conduce la menținerea greutății și la o sănătate mai bună, însă nu este considerat o alegere potrivită atunci când există tulburări de alimentație și se dorește pierderea în greutate.

Ce ne rămâne de făcut?

Dincolo de paradigmele în care se încadrează anumite concepte, prezența, conștiența și conectarea la propriul organism sunt esențiale în dezvoltarea unei relații sănătoase cu propriul corp. Suntem diferiți, avem nevoi diferite, iar ascultarea nevoilor corpului ne poate ghida către atingerea stării de bine. Soluțiile se găsesc întotdeauna în interior, astfel că dincolo de toate conceptele care apar și la care suntem tentați să aderăm, ce este cel mai important, este să lucrăm în interior asupra modului în care ne raportăm la corp și la mâncare. Este important să schimbăm perspectiva asupra felului în care privim mâncarea, care deși este un puternic factor cultural, relațional și care oferă plăcere, este înainte de toate un instrument ce ne permite să ne desfășurăm activitățile zilnice într-o stare de energie și vitalitate. Deviza mâncăm ca să trăim, nu trăim ca să mâncăm ar trebui să ne reamintească măcar din când în când adevăratul rol al mâncării, față de care nu este indicat să ne îndreptăm toată atenția și energia. Chiar dacă, din când în când, putem obține plăcere și din mâncare, este indicat să ne raportăm la ea ca la un mijloc prin care corpul primește combustibilul, cu ajutorul căruia poate descoperi și experimenta tot ceea ce însemnă viață.

Într-o lume care nu mai are răbdare să citească, vă invit să oferiți timp lecturilor care vă hrănesc mintea și sufletul.

În loc de final, o poezie amuzantă, din care să culegeți cele de folos. Glasul mămicii să fie zi de zi comunicarea cu propriul corp.

Ce mâncăm – Lucia Munteanu

Vulpea papă doar friptură 
Fără nicio garnitură
Și de-atâta fripturică, 
Are crampe la burtică, 
Oare mama ei nu-i spune
Că legumele sunt bune?
Sau n-o vede ea pe rață,
Care papă și verdeață,
Cât este de sănătoasă, 
Jucăușă și voioasă?
Pe ea n-o doare burtica 
Fiindcă ascultă de mămica

Bibliografie:

Pentru întrebări și sugestii

Email: nutritiebiologica@gmail.com

Scroll to Top