Noua paradigmă medicală schimbă direcția de abordare a înțelegerii bolilor ce țin de stilul de viață occidental, acordând mult mai multă atenție sistemului gastrointestinal, în special microbiomului. Studiul acestui ecosistem pornește cu analiza modului în care ne naștem, prin naștere naturală sau cezariană, urmat de analiza stilului și a mediului de viață, care pot fi niște predictori destul de preciși ai bolilor și a calității vieții pe care un individ le are.
Astfel, ne întoarcem privirea către interior, acolo unde se află microbiota intestinală, ce reprezintă totalitatea microorganismelor, compuse din bacterii, ciuperci, viruși, helmiți, drojdii, arhee și protozoare, care însumează aproximativ 100 de trilioane de microbi. Ținând cont de faptul că organismul uman este compus din aproximativ 10.000 miliarde de celule, observăm că ecosistemul în miniatură din intestine necesită o atenție deosebită, multe dintre bolile contemporane găsindu-și rezolvare în reglarea microbiotei.
În ceea ce privește termenul medical de microbiom intestinal, acesta se referă la întregul genom al tuturor microorganismelor din intestin. Intestinul uman este gazda unei comunități de microorganisme al căror număr este de zece ori mai mare decât celulele corpului uman și al căror genom are de o sută de ori mai multe gene decât conține genomul uman.
Cunoscută și sub denumirea de floră intestinală, microbiota este concentrată în cea mai mare parte în colon și interacționează cu gazda pentru a modula o serie de funcții corporale în strânsă relație cu expunerea la mediu (stres, dietă, medicamente). Cele două caracteristici fundamentale, inter-relaționate pe care se bazează sunt în ordine: prima, este specifică pentru indivizi și rezistentă la tratamentele exterioare (hrană nesănătoasă, antibiotice), oferind individului stabilitate temporală și reducând predispoziția la boală, iar ce-a dea doua este relativ flexibilă la schimbările fiziologice și de schimbare de mediu (dezvoltarea imunității, disponibilitatea nutrienților în timpul sarcinii). Cele două se bazează pe echilibrul dinamic în menținerea stării de homeostazie și explică mecanismul complex care mediază progresia de la sănătate la boală.
Compoziția microbiomul intestinal include următoarele:
I. Bacterii (bacteriom, eubacterii)
II. Arhee (arheom, arhebacterii)
III. Viruși și bacteriofagi (euvirom – virom -, fagom)
IV. Drojdii, ciuperci și mucegaiuri (micobiom)
V. Protozoare (protozom)
VI. Helminți (helminthoma).
Starea de Eubioză
Atunci când vorbim despre sănătatea intestinală, eubioza este condiția primordială pentru buna funcțioanare a organismului, microbiota intestinală fiind cea care poate influența sănătatea sau statusul anumitor boli.
Eubioza sau starea de simbioză relativă a microorganismelor intestinale, asigură organismului gazdei o stare de echilibru.
Microbiota omului sănătos este compusă din numeroase microorganisme, dintre care cele mai numeroase sunt bacteriile, care reprezintă mai mult de 99% din microbiota umană. [1] Densitatea acestora variază în diferitele zone ale organismului uman, cea mai mare concentrație pe mililitru se află în colon cu o cantitate de bacterii, ceea ce constituie 98% din bacteriile din tot organismul uman.[2] Aceste bacterii formează bacteriomul, care este constituit dintr-un număr de specii care variază între 500 și 1000, fiecare dintre ele identificate de un genom unic.
Bacteriile intestinale, în special lactobacilii și bifidobacteriile, produc butirat, ce rezultă în urma fermentării carbohidraților, cu rol în blocarea dezvoltării bacteriilor periculoase. Astfel, în starea de eubioza, microbiota împiedică și distruge înmulțirea bacteriilor patogene, în mod diferit față de tratamentul farmaceutic, care distruge atât patogenul cât și bariera protectivă intestinală.
Studiile științifice din ultimii ani s-au concentrat pe analiza ecosistemului microbiotei, astfel încât să poată identifica speciile microbiene ce se regăsesc în microbiomul persoanelor sănătoase, în așa fel încât lipsa acestor microorganisme să ilustreze disbioza, respectiv prezența unor patologii. Totuși o definiție complexă a microbiotei sănătoase are în vedere atât compoziția, funcția, dinamica, cât și ecologia sistemică.[3] Un studiu transversal despre compoziția microbiotei intestinale a arătat că în cazul vânătorilor-culegători, microbiomul era format cu preponderență din specia Prevotella, Proteobacteria, Spirochaetes, Clostridiales și Ruminobacter, în timp ce la populațiile urbane predomină specia Bacteroides, Bifidobacterium și Firmicutes.
Resurse:
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28512250/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35105664/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33136284/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34985325/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32233323/
Pentru întrebări și sugestii
Email: nutritiebiologica@gmail.com