Trendul fără gluten pe cât de benefic, pe atât de dăunător

Actualmente, dieta fără gluten a devenit una dintre cele mai populare tendințe alimentare pentru care oamenii optează de cele mai multe ori, nejustificat. Pentru a înțelege mai bine acest fenomen este important să înțelegem povestea din spatele glutenului și a cerealelor care conțin gluten, dar și industria din spatele produselor fără gluten. În timp ce pentru unii este o reală necesitate, pentru alții dieta fără gluten reprezintă o alegere ce poate conduce, în timp, la carențe nutriționale ce pot afecta starea de sănătate.

Vă invit să puneți în balanță, cu mult discernământ, orice alegere pe care o faceți în privința alimentației și să alegeți mereu dreapta măsură. La fel cum mai mult nu înseamnă mai bine, nici mai puțin nu reprezintă un etalon de echilibru. Pentru a atinge starea de bine este nevoie de cunoașterea propriului corp și de informații corecte. Mai apoi, este necesară cernerea celor citite prin filtrul propriu și testarea aplicabilității informațiilor. Doar așa putem identifica propriul tipar de alimentație benefic care să ne susțină sănătatea fizică.

Ce este glutenul?

Glutenul este o proteină prezentă în cereale, format din gliadină și glutenină, al cărui rol este de a da preparatelor o textură pufoasă și fină. Atunci când intră în contact cu apa, glutenul capătă o consistență asemănătoare lipiciului, ceea ce îl face să fie elastic și permite preparatelor să se umfle, atunci când sunt coapte.

Dorința industriei alimentare de a crea preparate cât mai aspectuoase, a produs intervenții considerabile asupra grâului. Prin rafinare au fost îndepărtate fibrele, atât germenele cât și tărâța, iar uneori pentru aspectul comercial al făinii, care să atragă prin culoarea albă, imaculată, se folosesc procedee chimice de albire. Principalele cereale care conțin gluten sunt: grâul, orzul și secara. Anumite cereale precum ovăzul, deși nu conțin în mod natural gluten, ele pot fi contaminate prin cultivare. Proteinele din ovăz, numite avenine, deși au o structură chimică diferită față de proteinele din cerealele cu gluten, pot provoca reacții digestive la cei cu boală celiacă sau intoleranță confirmată la gluten, de aceea urmărirea reacțiilor propriului corp este esențială.

Ce se întâmplă în corp când mâncăm produse ce conțin gluten

Reala problemă atunci când vorbim despre cerealele care conțin gluten este calitatea lor, tipul de sămânță care a fost folosit la obținerea grâului, care de cele mai multe ori nu mai are nimic de-a face cu grâul ancestral, modul de prepare, cantitatea consumată și frecvența.

Studiile au evidențiat consumul a 20 de grame de gluten pe zi, ca fiind o cantitate tolerată, ce nu produce modificări gastrointestinale. Această cantitate de gluten înseamnă aproximativ 100 de grame de făină (aprox. 3 felii de pâine), iar un studiul a demonstrat că utilizarea zilnică, timp de șase săptămâni nu a produs modificări nici în ceea ce privește greutatea, nici compoziția corporală. În schimb, studiul efectuat pe o cohortă de femei, a scos în evidență carențele nutriționale provocate de dieta fără gluten. Printre acestea se numără reducerea aportului de fibre și vitamine: B1, B6, B12 și folat, dar și creșterea aportului de grăsimi și sodiu. Studiul evidențiază potențialul crescut inflamator al dietelor fără gluten, atunci când sunt folosite pe o perioadă lungă de timp.

În timp ce consumul cu moderație al produselor din cereale cu gluten, dospite lent cu maia, din cereale nemodificate genetic, poate aduce un aport esențial de nutrienți, proteine și fibre, consumul exagerat al glutenului, care se regăsește nu doar în preparatele din cereale, dar și în sosuri, mâncare congelată, alimente procesate, produse de îngrijire, poate conduce la instalarea unor intoleranțe și a problemelor de tract gastrointestinal.

În timp ce pentru o anumită categorie de populație care se confruntă cu următoarele patologii boala celiacă, alergie la proteinele din grâu, ataxia glutenului, intoleranța și sensibilitatea non celiacă la gluten, eliminarea cerealelor poate conduce la remisia simptomelor declanșate de consumul de gluten, pentru restul populației, eliminarea cerealelor conduce la carențe nutriționale, iar consumul frecvent al produselor fără gluten pot crește riscul de inflamație.

Industria din spatele produselor fără gluten

Începând cu anul 2016, doar în Statele Unite industria produselor fără gluten a înregistrat o creștere masivă a profiturilor, fiind estimată la peste 15,5 miliarde de dolari. Aceste creșteri nu ilustrează necesitățile reale ale populației. La momentul actual doar un procent de 1% din populația lumii este afectată de boala celiacă.

Creșterea popularității dietei fără gluten se datorează în principal marketingului agresiv, anumitor rapoarte din literatura medicală folosite în scop comercial, a presei și a televiziunii care promovează aceste tipare de alimentație prin intermediul celebrităților, dar și a rețelelor de socializare, unde prin intermediul influencerilor plătiți de industrie, sunt cooptați cât mai mulți consumatori.

Departe de a fi o variantă sănătoasă, produsele industriale fără gluten vin cu foarte multe minusuri și pot crea reale probleme asupra sănătății. Printre dezavantajele dietei fără gluten se numără conținutul scăzut de proteine și fibre alimentare și un conținut ridicat de grăsimi și sare. Acest tip de dietă folosit fără un fundament justificat poate conduce, în timp, la creștere în greutate și variații ale glicemiei.

Poporul român și grâul, o altă perspectivă

Grâul, o cereală a cărui istorie începe cu peste 10.000 de ani î.Hr, reprezintă una dintre cele mai răspândite culturi de grâne la nivel mondial. Pentru poporul român, grâul este un simbol al creștinismului, prezent în toate momentele cheie ale vieții: nașterea, botezul, nunta și înmormântarea.

Ancestral, bobul de grâul a fost considerat un element sacru ce conține imaginea vieții și a morții, pe care strămoșii noștri credeau că este înfățișat chipul lui Isus Hristos. Popular, învelișul bobului de grâu, fibra, era denumit cămășa lui Hristos. Mâncat integral, bobul de grâul a reprezentat pentru oameni, secole de-a rândul, o sursă principală de hrană, ce oferea toți nutrienții esențiali pentru o sănătate robustă.

Tocmai dezbrăcarea grâului de a lui cămășa, intervenția masivă asupra seminței și extragerea proteinelor lui de către industrie au contribuit la scăderea calității și funcționalității unei cereale esențiale pentru omenire.

Ce putem face?

Cel mai înțelept lucru pe care îl poate face omul în privința hranei în zilele noastre, este să căutăm surse de cereale ecologice asupra cărora nu s-a intervenit și să le integrăm în alimentație cu recunoștință și moderație, în funcție de toleranța individuală.

Slavă Domnului că în țara noastră avem acces la surse ce oferă varianta ancestrală a acestei cereale ce poartă amprenta hristică și ne putem bucura de toți nutrienții în care abundă: magneziu, calciu, potasiu, sodiu, zinc, siliciu, sulf, clor, cupru, cobalt, iod, arsenic, amidon, grăsime fosforată, fibre, fermenți și vitaminele: A, E, B, K, PP.

În loc de încheiere vă las o poezie reprezentativă, care să vă hrănească sufletul și mintea.

Dreapta măsură – Emil Cioran

Un pic de durere te face profund,

Mai multă durere te-afundă prea mult.

C-un pic de avere n-ai lipsuri în casă,

Cu multă avere n-ai somn și te-apasă.

Un pic de-mplinire te face mai bun,

Prea multă împlinire te face nebun.

Un pic de putere te face mai tare,

Prea multă putere pe alții îi doare.

C-un pic de respect ești încrezător,

Cu prea mult respect devii sfidător.

Un pic de-ngrijire te ține mai bine,

Prea multă îngrijire-i o hibă-n gândire.

C-o slujbă, desigur, ai pâine pe masă,

Dar dacă ai zece, n-ai masă, n-ai casă.

Păstrează, creștine, măsura în toate,

Deloc nu e bine, iar prea mult te-abate

Încet, dar și sigur de la pocăință

Și te pricopsește c-o altă credință.

Resurse:

Pentru întrebări și sugestii

Email: nutritiebiologica@gmail.com

Scroll to Top